Copy
Mailul nu se afișează corect? Deschide-l în browser
Spuneți sincer, de câte ori v-a alunecat cuțitul de pe blat și primul instinct a fost să-l opriți cu piciorul din dotare? Câte tăvi ați încercat să scoateți din cuptor fără mănuși? Câte bășici de la mămăliga dată în clocot? Poate chiar cicatrici, povești din copilărie cu final neașteptat, sau refuzul hotărât de a ține o mandolină sub același acoperiș după o ceartă unu-la-unu?

Singurul accident serios din bucătărie pe care mi-l amintesc (minus băgat mâna în cuptor după bezele sau apucat crătiți de coadă direct de pe foc) e legat de mașina de tocat. Înainte ca toată lumea să aibă un blender, toată lumea avea o mașină de tocat (cu care pregătea și carnea pentru chiftele, mărunțea și pesmet, făcea și biscuiți șprițați, și umplea cârnați). Saaau, folosind o sită-tulumbă cu o fustă ciudată, făcea bulion. Mare amatoare de ceaune și lemn ars, dar mai ales de dat roșii prin mașina de tocat, m-am trezit în timpul procesului c-am dat la manivelă fără nici un fel de mindfullness și mi-a rămas blocat în spirala de metal fix degetul mare de la mâna stângă. Cum mi-am dat seama? A făcut crac la a doua învârtire.

Niciodată până atunci nu făcusem o pauză de oxigen așa plină de panică. 

Nu cred că m-am mai apropiat de mașina de tocat de atunci, însă sunt în continuare fascinată de instrumente, automatisme și cum ajung să ne încurce fix lucrurile pe care ne dorim inițial să le stăpânim. Despre asta vorbim azi, și nu numai.

Spoiler alert: degetul meu nu pățise nimic, trosnise doar una din articulații sub presiunea învârtelii spiralei.
📸 Raul Vidican
Accidente în bucătărie? Nu doar o dată. 
Acum aproape șapte ani, se făcuse vară, aveam un blog despre mâncare și m-am gândit să îl promovez cu o faptă bună. Să fac niște bulion din roșiile de la Buftea, mi-am spus eu, și să îl vând, iar banii să îi donez unei familii care avea grijă de niște copii orfani. Deci un fel de CSR pe bază de bulion. Dar în timpul fabricării acestei fapte bune, o sticlă de bulion fierbinte mi s-a întins pe tibie. M-am ținut eu tare în fața maică-mii, dar pe drumul spre București, cu cele 20 de sticle de bulion fierbinte în portbagaj, simțeam arsura ca pe ceva serios atunci când apăsam pe ambreiaj și m-am oprit la Spitalul de Arși și Chirurgie Plastică de pe Grivița. Nu era prea multă aglomerație, pe holuri umblau doar niște fete care își făcuseră rinoplastii.

M-au băgat într-o sală mică și mi-au jupuit pielea de pe tibie, au dezinfectat și m-au bandajat. Arsură de gradul II. Totul părea ok. Nu durea prea tare. Până a doua zi când am zis să fac o baie și mi-a căzut bandajul. În locul rănii albe era acum o suprafață roșie sângerândă și dureroasă pe care nu știam cum s-o potolesc. O sticlă de whiskey mai târziu eram băgat în seamă cu rana mea de către un medic din spital care mai târziu a fost anchetat pentru niște operații ilegale de îndreptat nasuri și alte neajunsuri estetice. Rana s-a videcat bine. Nu a rămas nicio cicatrice, doar amintirea. Banii au ajuns la orfani. Bulionul în diferite cratițe sau pahare de Bloody Mary. (Răzbunarea 🍅🍅🍅, de Bogdan Răileanu)

Citește încă șapte povești despre arsuri și tăieturi în blendere sau conserve aici.

🔪 Tu cum folosești cuțitul? Ce ai învățat despre ele tot folosindu-le în ultimii ani? Am compilat mai jos un scurt ghid de abordat cuțite, de la oameni care stau zilnic în preajma lor. 
📸 Cristian Escu
Andrei Chelaru, Fragment – Am învățat că trebuie să respecți cuțitul. Să fie mereu ascuțit, iar dacă înveți cum să-l folosești, sigur nu te tai. E extensia mâinii de bucătar, așa că:
•    Nu tăia oase cu el
•    Nu lăsa cuțitul în chiuveta de vase
•    Când întinzi cuțitul cuiva, îl îndrepți mereu cu mânerul, nu cu lama înainte
•    Nu gesticula cu un cuțit în mână! 🤷‍♂️
Raul Vidican, Roca Brună: Am început să lucrez la 19 ani în Germania și pentru că nu aveam încă cuțitele mele, bucătarul-șef mă lăsa să le folosesc pe-ale lui. Țin minte și acum de câte ori îmi spunea cât de scumpe sunt și să am mare grijă de ele. În primele trei săptămâni am fost mereu cu mâinile pline de bandaje. Acum am început să folosesc cel mai mult cuțitul bucătarului (pentru tocat, curățat, filetat) și santoku (îmi place să îl folosesc când tai julienne, sau ceva foarte fin) și mereu am grijă să fie foarte ascuțite. Trebuie folosit mult un cuțit până ajungi să îl stăpânești. 🧙‍♂️
Cristian Escu: Pun frecvent întrebarea asta: Cât de ascuțite sunt cuțitele tale? Îngrijorarea mea este că cei mai mulți nu știu ce înseamnă un cuțit ascuțit. (În plus, de fiecare dată când ajungi într-o tocilărie, susții o meserie pe cale de dispariție.) Dacă la început ești tentat să spui că e de vină cuțitul, o dată cu experiența vei vedea că poți tăia chestii în bucătărie și cu unul ieftin – în fond, nu trebuie să demonstrezi că ai skilluri, ci doar să gătești. Visul meu e să am o brutărie, așa că cel mai important ar fi cuțitul de pâine. Bineînțeles, japonezii au dus domeniul ăsta atât de departe, încât e greu să nu cumperi cuțite. 🗡️
Ala Dumitrache, Balls: Am o trusă de prim ajutor în bucătărie, unde ținem mereu plasturi la îndemână – dacă nu pentru tăieturile de cuțit, măcar pentru cele cu conservele de roșii. Oricine a lucrat într-o bucătărie are cel puțin o poveste sinistră. A mea e de când lucram la Rawz și mi-am înfipt degetul până la os cu unghie cu tot într-o mandolină de feliat, în plin service. M-am dus la baie, mi s-a întors stomacul de durere și sânge, am stat vreo trei minute, după care m-am întors în bucătărie, am tăiat un deget de mănușă de unică folosință, l-am lipit pe deget cu scotch și am continuat comenzile. 🧤
Cristi Dăscăleanu, Mat & Hamon de FerentariKeep it sharp and don’t play with my DickFără cuțite nu evoluăm gastronomic, probabil tot la hălci de carne făcute la proțap am fi fost acum. Cred că e o legătură între persoană și cuțit, te simți bine când îl folosești și îți pasă că este acolo de mai multă vreme – probabil ăsta este și motivul pentru care încă am același cuțit vechi și pe care nu mă gândesc să-l schimb. Îmi place sabatierul pe care îl am – un cuțit destul de greu, dar balansat, cu un oțel bun, cu lamă groasă. Mă mai folosesc de un cuțit zimțat de la Wasabi, chiar a fost un investiție bună și îl recomand. Mai am un cuțit de filetat de la Dick, cu lamă scurtă și rigidă. 🥩

Cât despre accidente, m-am tăiat foarte rău acum mult timp – am avut nevoie de 8 copci. De atunci nu mai folosesc plasturi în situații de urgență, ci hârtie și folie de plastic. 
📸 Cristi Dăscăleanu
În final, resurse pentru pasionații hotărâți sau doar îngrijorați că subiectul a trecut prea lejer pe lângă ei: 
👨‍👨‍👧‍👧 grupuri de Facebook
tocilării recomandate
🔪 ghiduri de cuțite esențiale în bucătărie
✂️ cum să-ți ascuți (!) priceperea la tăiat 
🚫 ce să nu faci niciodată cu un cuțit de bucătărie
🎧 nu unul, nici două, trei, patru, cinci, șase, ci șapte (!) podcasturi relevante pentru colecționari 
🗡️ povestea asta uimitoare despre viața secretă a cuțitelor și a oamenilor care le făuresc
Ce lecții ai învățat în bucătărie?
Facebook
Instagram
Email
Copyright © 2020 Omnivor, All rights reserved.


You can update your preferences or unsubscribe from this list.

Email Marketing Powered by Mailchimp